Hipertensiunea arteriala ramane o problema majora de sanatate publica, afectand un sfert din populatia adulta in tarile dezvoltate. Intre hipertensiunea arteriala si riscul de a dezvolta boala cardiovasculara (cardiopatie ischemica, infarct miocardic) cat si boala

cerebrovasculara (accident vascular cerebral) exista o relatie directa, demonstrandu-se ca tratamentul antihipertensiv reduce in medie cu 20-25% riscul de infarct miocardic si 35-40% riscul de accident vascular cerebral. Pentru mult timp ghidurile de management al hipertensiunii arteriale au acordat o atentie deosebita doar corectarii valorilor tensionale, insa in ultimii ani tratamentul pacientului hipertensiv se bazeaza pe evaluarea riscului cardiovascular global.

Care sunt factorii de risc cardiovasculari?

Altfel spus, care sunt acele conditii care sunt asociate cu o crestere a probabilitatii de a dezvolta o boala cardiovasculara? Familia factorilor de risc a fost clasificata in mai multe categorii, dar cel mai important pentru pacient este notiunea de factori de risc nemodificabili si factori de risc modificabili prin interventie terapeutica sau schimbarea stilului de viata.
Factori de risc nemodificabili sunt:

  • varsta (riscul este mai mare dupa varsta de 55 ani la barbat si 65 ani la femeie
  • ereditatea (parintii au prezentat boala cardiovasculara la varste relative tinere, pana la 55 ani tatal sau pana la 65 ani mama)
  • sexul (riscul este initial mai mare la barbati, iar dupa instalarea menopauzei riscul se egaleaza, devenind chiar mai mare la femei dupa varsta de 75 ani)

Factorii de risc modificabili sunt:

  • fumatul
  • hipertensiunea arteriala
  • hipercolesterolemia
  • dislipidemia
  • obezitatea
  • diabetul zaharat
  • sedentarismul

Dupa cum se observa multi din factorii de risc modificabili sunt usor de identificat iar tinerea lor sub control sau chiar corectarea lor fiind efortul comun al medicului cat si al pacientului. Drumul de la existenta unor factori de risc izolati sau chiar a unui cumul de factori de risc, pana la instalarea afectiunii cardiovasculare (constituirea bolii per se) trece printr-o etapa de multe ori asimptomatica, lipsita de acuze din partea pacientului, care se numeste perioada afectiunii subclinice de organ tinta. Asadar pe langa factorii de risc cardiovasculari despre care s-a vorbit mai sus, de o importanta deosebita este si identifiacarea acestei perioade de afectare subclinica, un stadiu de afectare „tacuta”, bine tolerata de pacient, dar cu un mare potential reversibil daca este identificata la timp si se intervine cu o schema eficienta de tratament. Concentrarea atentiei asupra acestei etape prin recomandarea unor masuri terapeutice specifice si individualizate poate impiedica progresia spre stadiul de boala cardiovasculara constituita si in consecinta poate influenta prognosticul.

Care sunt organele tinta asupra carora trebuie sa ne indreptam atentia cand evaluam un pacient hipertensiv?

Unul din organele tinta este cordul, iar expresia afectarii subclinice este prezenta hipertrofiei de ventricul stang. Aceasta camera a cordului, ventriculul stang, este una din cele patru camere ale inimii, cu rol deosebit in functiile de pompa (impingerea coloanei de sange in restul corpului) cat si in functia de relaxare (umplerea cu sange). Ingrosarea peretilor ventriculului stang (hipertrofia de VS) poate conduce in timp la insuficienta cardiaca.

O alta fata a afectarii subclinice de organ este afectarea vasculara, indiferent daca vorbim de arterele cerebrale sau periferice ale membrelor inferioare, de mare importanta fiind si monitorizarea functiei renale.

Avem astazi la dispozitie instrumentele necesare pentru a pune in lumina toti acesti actori cu rol important in stratificarea riscului cardiovascular? Investigatiile de laborator sunt de mare valoare diagnostica pentru factorii de risc cardiovasculari traditionali, astfel efectuarea unei lipidograme cu determinarea colesterolului seric total cat si a fractiilor LDL si HDL cholesterol. Asocierea diabetului este pusa in evidenta prin probe de laborator: glicemie a jeun, hemoglobina glicozilata, test de toleranta la glucoza,l iar determinarea IMC (indicele de masa corporala) ne vorbeste despre obezitate. Indicatorii disfunctiei renale sunt valoarea creatininei serice, acidului uric, cat si determinarea ratei de filtrare glomerulara.

Investigatiile imagistice sunt de mare folos in completarea bilantului afectarii organelor tinta, astfel ecocardiografia alaturi de electrocardiograma(EKG) evalueaza prezenta hipertrofiei ventriculare (ingrosarea peretilor inimii) cat si alte anomalii structurale (valvulopatii) sau functionale ale cordului. In ceea ce priveste afectarea vasculara, de mare utilitate este ecografia Doppler la nivelul arterelor carotide aduce informatii despre ingrosarea peretilor arteriali pe seama aterosclerozei-masurarea IMT (indice intima–medie), cat si depunerea placilor de aterom. Aprecieri similare se pot face si la nivelul arterelor periferice ale membrelor inferioare. Un alt marker de afectare vasculara este masurarea indicelui glezna brat, usor de determinat raportand valoarea tensiunii arteriale inregistrata la nivelul bratului si la nivelul membrului inferior.

Asadar este foarte importanta identificarea din timp a factorilor de risc cardiovasculari cat si identificarea afectarii subclinice de organ tinta, pentru a permite folosirea intregului arsenal terapeutic adresat preventiei instalarii definitive a bolii cardiovasculare. Preventia-profilaxia bolii are doi actori importanti medicul si pacientul, cat si un rol bine stabilit: sa il mentina pe pacient cat mai mult timp posibil departe de boala si de consecintele ei neplacute.

Pentru detalii privind investigatiile efectuate in cadrul LaurusMedical Bucuresti puteti accesa pagina de Cardiologie sau Medicina Interna