Gastrita este una din cauzele cele mai frecvente de prezentare la cabinetul medicului gastroenterolog. Ea presupune o inflamatie a mucoasei gastrice documentata endoscopic si/sau histopatologic. Inflamatia poate fi acuta si cronica. Daca nu este tratata corespunzator gastrita acuta poate evolua in timp spre gastrita cronica si chiar complicatii.
Simptomatologia, atunci cand exista, este nespecifica si poate fi intalnita in mai multe afectiuni abdominale sau in dispepsia functionala. Simptomul cel mai frecvent este durerea abdominala de obicei in zona de proiectie a stomacului, dar si difuza in abdomen sau cu localizare sub rebordul costal drept sau stang. De obicei durerea apare dupa mese, sau este agravata de mese. Alte simptome pot fi: arsura retrosternala (pirozisul), durerea sau jena retrosternala, eructatiile, balonarea, greata sau chiar varsaturile. Exista frecvent si cazuri de gastrita asimptomatica, care se depisteaza intamplator la un examen endoscopic facut pentru alte suspiciuni diagnostice.
Principala cauza a gastritelor este dezechilibrul balantei intre factorii de agresiune si cei de aparare la nivelul mucoasei gastrice. Dintre factorii de agresiune cel mai important in ultimii 35 de ani este infectia cu Helicobacter Pylori. S-a dovedit ca 80% din gastrite sunt produse de aceasta infectie. Aceasta bacterie a fost descoperita in 1982 de 2 cercetatori australieni (Barry J. Marshall si Robin Warren) ce ulterior le-a adus premiul Nobel pentru medicina. Helicobacter Pylori a revolutionat conceptul de gastrita si ulcer, acestea devenind o boala infectioasa tratata ca atare cu antibiotice in combinatie cu antisecretorii. Alti factori de risc frecventi pentru gastrita sunt reprezentati de: hipersecretia de acid clorhidric ce determina o hiperaciditate gastrica, medicamentele antiinflamatoare nonsteroide, refluxul biliar duodenogastric, abuzul de alcool, fumatul, etc.
O gastrita acuta netratata adecvat se poate reactiva de mai multe ori si in timp duce la o gastrita cronica. Aceasta cand ajunge in stadiul de gastrita cronica atrofica poate reprezenta o stare precanceroasa. Din acest stadiu evolutia poate fi uneori spre metaplazie, displazie usoara, displazie severa (cancer in situ) si in final neoplazie (cancer). De aici rezulta importanta prezentarii la medicul gastroenterolog a pacientilor cu simptome de gastrita sau care stiu ca au o infectie cu Helocobacter Pylori (HP). Acesta va sta de vorba cu pacientul, il va examina si va recomanda un examen endoscopic (cu prelevare uneori de biopsii) si recoltare de material pentru test rapid de detectare HP. In final pacientul va primi tratamentul corect si recomandarile adecvate.
Dr. Doina Taranu, Medic Primar Gastroenterolog, Competenta endoscopie digestiva diagnostica si terapeutica, Doctor in Stiinte Medicale, LaurusMedical Bucuresti
