Simptomele care trebuie să ne aprindă un beculeț de alarmă că ceva este în neregulă cu inima și cu arterele noastre sunt următoarele: disconfort toracic, palpitații, respirăție grea. EXCLUSIV pentru DC MEDICAL, dr. Camelia Oprea, medic specialist medicină internă, competențe ecografie generală și ecocardiografie, ne explică pe larg aceste simptome, ce alte boli se pot ascunde în spatele lor, dar și ce analize să facem ca să știm ce se întâmplă cu inima noastră.

Când vorbim de boala de inimă sau cea cardiovasculară, principalele simptome îngrijorătoare sunt: disconfort toracic, palpitații, respirăție grea, arată EXCLUSIV pentru DC MEDICAL, dr. Camelia Oprea, medic specialist medicină internă, competențe ecografie generală și ecocardiografie.

Nivelul de gravitate al bolii va fi judecat în funcție și de cât de des apar aceste simptome, durata simptomelor, alte fenomene însoțitoare (de exemplu: am un disconfort în piept însoțit de respirăție grea și palpitații… este grav) dacă apar la un pacient cunoscut cu afecțiune cardiovasculară (este hipertensiv în tratament dar de o luna respira greu la efort)… orice simptom îl vom pune într-un context și într-un istoric.

1. Durerea în piept

Are următoarele caracteristici: este localizată în toracele anterior sau în spate, poate iradia în umărul stâng, brațul stâng până la nivelul degetelor, poate iradia în umeri bilateral sau în mandibulă, este resimțită că o gheară, apăsare, arsură, menghie, presiune, are că factor declanșator efortul fizic, frigul, schimbările de temperatură (cunoscuți triggeri cardiaci), cu durata de 10 -15 min, ameliorată la repaus sau la preparate de tip NTG (nitroglicerină) sublingual. Aceste simptome pot atrage atenția asupra unei angine pectorale, iar în formă cea mai gravă a unui IMA (infarct miocardic acut) unde, pe lângă carcateristicile de mai sus, completăm (durerea este atroce, violentă, cu durată de peste 20 min, poate fi insoțită de transpirații reci, pierderea stării de conștiență) nu se ameliorează la repaus și nici la altă medicație.

Trebuie subliniat că disconfortul toracic este una din acuzele frecvente ale pacienților care solicită un consult, notează dr. Camelia Oprea.

Ce alte afecțiuni se mai pot ascunde în spatele unui disconfort toracic?

Anamneza (adică discuția cu pacientul) poate aduce importante elemente de orientare asupra cauzei de apariție. Astfel, dacă acest disconfort are legătură cu orarul și conținutul meselor este însoțit de pirozis, arsură pe gât, gust acru, amar, meteorism abdominal (balonări), deglutiție dificilă – adică înghite cu dificultate mâncare solidă-, posbil să aibă legătură cu o patologie digestivă (cum ar fi boală de reflux gastroesofagian, gastrită, stenoze sau stricturi esofagiene, pancreatită, esofagită, colecistită). În acest caz se recomandă endoscopie digestivă superioară /ecografie abdominală.

Dacă este un disconfort toracic accentuat de mișcările respiratorii (inspirațiile profunde îl limitează) resimțit că un junghi toracic, calmat de o anumită postură a toracelui – poziție antalgică, uneori însoțită și de tuse seacă sau productivă, febra, poate fi în legătură cu o patologie de pleură pulmonară (pericardită pleurită, pleurezie, abces pulmonar, cancer pulmonar). În această situație ar fi utile efectuarea unei radiografii pulmonare, a unei spirometrii, ecocardiografie.

O altă cauză frecventă de disconfort toracic este prezența discopatiilor de coloană cervico-toracală. Caracteristică este o durere cu caracter mecanic, agravată de mișcările coloanei de flexie /lateralitate, uneori însoțite de senzație de furnicături (parestezii în vârful degetelor). Devine utilă efectuarea unei radiografii sau RMN de coloana cervico-toracală, arată dr. Camelia Oprea.

2. Respirația grea (dispneea)

Este percepută că o scădere a toleranței la eforturi pe care înainte le putea desfășura cu bine. Inițial apare respirație grea la eforturi intense, apoi la eforturi medii (deci este o dispnee progresivă) în formă ei agravată apare și seara, trezind pacientul din somn, și se ameliorează în poziție șezând cu picioarele la marginea patului (dispnee paroxistică nocturnă).

De regulă, dispneea este o expresie de insufuciență cardiacă – adică inima are o suferință care nu îi permite să se mai contracte eficient, o suferință a mușchiului inimii, ori nu este bine oxigenat pentru că artera care îl deservește are depuneri de colesterol – adică să își îndeplinească funcția de pompă, sau una dintre valve nu funcționează corect (acele ușițe de la inima prin a căror închidere și deschidere sângele circulă într-o anumită direcție prin cavitățile ei).

Ce alte afecțiuni se mai pot ascunde în spatele unui respirații greoaie?

Dacă vorbim despre o respirație grea la un pacient care asociază și o schimbare a vocii (voce îngroșată / nazonată) tuse seacă sau productivă, tulburări la înghițitul alimentelor, ne putem orienta spre o afecțiune ORL sau de căi respiratorii superioare/ tub digestiv superior (esofag).

Contează dacă simptomul apare la un pacient fumător sau nu. Este însoțit de tuse seacă/productivă adică mucopurulentă sau cu striuri de sânge (hemoptizie) ne orientăm către o patologie a plămânilor (de la bronșite până la cancer pulmonar). În afecțiunile de mai sus este utilă efectuarea unui examen ORL, a unei radiografii pulmonare, a unei spirometrii (măsoară volumele respiratorii).

O altă cauză foarte frecventă de respirație grea este legată de afecțiuni cardiace.

Dispneea este percepută că o scădere progresivă a toleranței la efort (activități fizice care înainte le desfășurăm cu bine acum sunt o problemă) sau în formă cea mai agravată – dispnee de repaus (respirație dificilă și fără a desfășura un efort fizic). De regulă în respirația grea datorată afecțiunilor cardiace mai identificăm și alte semnale de alarmă (o valoare mare a tensiunii arteriale, un colesterol mare, prezența diabetului) este utilă efectuarea unui examen EKG, ecocardiografie.

3. Palpitații (perceperea bătăilor inimii)

De cele mai multe ori sunt palpitații cu ritm rapid, care pot fi însoțite și de durere toracică sau dispnee sau chiar pierderea stării de conștiență, apar în episoade având un caracter recurent.

Este indicat să ne prezentăm la medic pentru efectuarea unui traseu EKG pentru a surprinde despre ce tulburare de ritm este vorba, cu atât mai mult cu cât sunt unele aritmii care pot conduce la instalarea unui AVC (accident vascular cerebral) cum este FIA (fibrilația atrială) paroxistică, și care necesită un tratament specific, avertizează dr. Camelia Oprea.

Dacă EKG-ul nu a surprins tulburarea de ritm, atunci este posibil să se recomande un Holter EKG care înregistrează ritmul inimii pe 24 ore.

Palpitațiile sunt cele mai frecvente simptome ale bolii de inimă. Ele vor atrage atenția asupra efectuării unui consult de specialitate (ex: clinic, anamneză) cât și a unor explorări paraclinice (EKG Ecocardiografie, Test de efort EKG, Spirometrie).

Ce afecțiuni se pot ascunde în spatele palpitațiilor?

Palpitațiile sunt percepția propriilor bătăi ale inimii și sunt resimțite ca prezența unui ritm cardiac accelerat (parcă îmi bate inima în gât) sau că o percepție că bate și parcă are pauze (ritm neregulat).

Un ritm rapid poate ascunde o tulburare de ritm amenințătoare de viață (tahicardie ventriculară) sau o aritmie invalidantă prin accidental vascular cerebral (AVC) pe care îl poate produce (Fibrilația atrială paroxistică).

Există palpitații aflate în legătură cu boli ale inimii (de cauza cardiacă). Afecțiunile cardiace care pot conduce la apariția aritmiilor (palpitații) sunt :

– boli care îngroașă pereții inimii (Hipetrofia ventriculară stânga),

– boli care dilată inima (cardiomiopatii dilatative),

– boli care înfundă arterele care iriga mușchiul inimii (cardiopatie ischemică),

– boli care produc leziuni ale valvelor (valvulopatii),

– boli ale canalelor electrice ale inimii (canalopatii).

Către toate aceste cauze cardiace de palpitații ne putem orienta prin metode clinice și paraclinice (EKG, ecocardiografii, coronarografii în cazurile selectate).

Palpitațiile de cauză extracardiacă, mai frecvent sunt date de o patologie tiroidiană (hipertiroidism) sau tulburări ale echilibrului electroliților (magneziu, calciu), devenind utilă astfel și efectuarea unei ecografii tiroidiene, cât și determinarea de electroliți din sânge, conchide dr. Camelia Oprea.

Sursa:
https://www.dcmedical.ro/boala-de-inima-simptome-alarmante-i-analizele-pe-care-sa-le-faci_605410.html