Osteoporoza la femei are consecinte grave asupra sanatatii si a calitatii vietii.Osteoporoza este o boala mai intalnita la femei, care provoaca fragilitatea oaselor si o predispozitie la fracturare. Aceasta este o afectiune cu consecinte grave asupra sanatatii si a calitatii vietii. Unele femei – in special cele care nu au acces la serviciile de ingrijire medicala – sufera fracturi care puteau fi prevenite daca osteoporoza era tratata la timp. Pe de alta parte, nu toate femeile care sufera de o subtiere a oaselor trebuie sa fie ingrijorate.

Companiile care produc medicamente pentru osteoporoza au efectuat campanii publicitare destinate femeilor si furnizorilor de servicii medicale, care au indus panica si au determinat multe femei sa foloseasca medicamente inutil, in ciuda riscurilor si efectelor secundare grave.

In ultimii ani au aparut multe medicamente pentru osteoporoza, provocand in randul femeilor o dilema referitor la ce medicamente le sunt indicate. Mai exact, femeile vor sa stie cand este indicat sa foloseasca medicamente pentru osteoporoza si ce tratamente sunt mai sigure si mai eficiente. Organizatia Nationala de Sanatate pentru Femei considera ca eforturile de promovare a sanatatii oaselor trebuie sa fie axate pe prevenirea fracturilor si nu pe prevenirea pierderii de masa osoasa, mai ales pentru femeile care prezinta un risc scazut de fracturi. Dupa cum vom prezenta mai departe, medicamentele nu sunt intotdeauna cea mai eficienta abordare.

Va oferim aceste informatii pentru a ajuta femeile sa inteleaga cateva aspecte despre osteoporoza – ce este, testele screening, tratamentul si prevenirea prin folosirea de medicamente cu prescriptie medicala, abordari alternative pentru prevenire. Aceste informatii pot ajuta femeile sa ia decizii informate referitoare la ce medicamente pentru osteoporoza le sunt recomandate sau daca nu trebuie sa foloseasca aceste medicamente.

Ce este osteoporoza:

Literal, osteoporoza inseamna os poros. Pe durata vietii osul sufera in mod constant modificari structurale. Un proces natural, care se desfasoara la nivel microscopic, are rolul de distrugere si reconstructie a tesutului osos. Femeile insarcinate descompun tesutul osos pentru a transfera mineralele necesare fetusului in dezvoltare, iar rezistenta osoasa este refacuta dupa nastere. Dupa varsta de 35-40 ani toate persoanele pierd masa osoasa, deoarece procesul de resorbtie osoasa este mai accelerat decat procesul de formare osoasa. In jurul varstei de aparitie a menopauzei, femeile pierd in mod accelerat masa osoasa, probabil din cauza ca ele nu mai au nevoie de depozitele suplimentare de minerale pentru dezvoltarea fetusului.

Osteoporoza apare mai ales la varstnici, cand oasele devin fragile si slabe. Osteoporoza are mai multe cauze – varsta poate fi un factor de sine statator, mai ales la persoanele care nu si-au dezvoltat oasele la capacitatea maxima in timpul copilariei si tineretii. Administrarea anumitor medicamente poate provoca osteoporoza – de exemplu, dozele ridicate de steroizi administrate timp de cateva luni pot provoca pierderi masive de masa osoasa. Ablatia chirurgicala a ovarelor creste riscul aparitiei osteoporozei. Stilul de viata sedentar este o alta cauza – astronautii si persoanele care se deplaseaza cu greutate pot dezvolta fragilitate osoasa.

Persoanele cu osteoporoza sunt predispuse la fracturi osoase, mai ales la sold, vertebre si incheieturile mainilor. Fracturile de sold necesita spitalizare, au vindecare lenta, iar multe femei nu se mai refac complet. Fractura unei vertebre poate fi nedureroasa si asimptomatica, insa fracturile multiple pot fi foarte dureroase si pot limita semnificativ capacitatea de deplasare.

Screeningul pentru osteoporoza:

In urma cu 30 ani, sustinatorii pentru sanatatea femeilor erau ingrijorati ca efectele fracturilor osoase asupra calitatii vietii femeilor in varsta erau omise de catre comunitatea medicala. S-a impus o schimbare – insa s-a produs o schimbare prea radicala. In ultimii 10 ani, companiile medicale mari au folosit campanii de promovare pentru a convinge femeile si furnizorii de servicii medicale ca osteoporoza nu afecteaza numai femeile in varsta, ci si femeile de varsta a doua. Desi expertii medicali independenti nu recomanda testarea pentru osteoporoza la femeile pana in 65 ani – exceptie fiind cele expuse la un factor de risc neobisnuit, ca administrarea de steroizi pe termen lung – testele de screening pentru osteoporoza sunt promovate de medici si companiile medicale chiar si femeilor de 40-50 ani.

Cea mai raspandita metoda de screening este scanarea DEXA, care masoara densitatea minerala osoasa a soldului sau coloanei vertebrale. Rezultatele DEXA compara densitatea osoasa a femeilor cu densitatea osoasa a unui tanar adult sanatos (aproape garantand un rezultat care arata pierderi de masa osoasa, din moment ce orice persoana pierde masa osoasa in timp). Daca densitatea osoasa a femeilor este semnificativ mai mica decat cea folosita pentru comparatie, acestea sunt diagnosticate cu osteoporoza. Unii clinicieni clasifica densitatile osoase putin mai scazute decat densitatea osoasa normala ca „osteopenie” – un termen care descrie o densitate osoasa redusa, dar nu este o boala sau o tulburare.

Dispozitivele DEXA sunt sigure si nu sunt un risc pentru sanatate, insa folosirea lor timpurie pentru diagnosticarea osteopeniei poate duce la inceperea unui tratament inutil. Ca rezultat, femeile folosesc pentru zeci de ani medicamente scumpe care pot avea efecte secundare grave. Mai mult, desi scanarea poate prezice riscul de fracturi pe termen scurt, ea nu poate prezice cu acuratete riscul de fracturi pe o perioada mai indelungata; astfel, un test efectuat la varsta de 45 ani nu este capabil sa prezica riscul de fracturi la 70 ani (varsta la care cele mai multe femei sufera fracturi debilitante).

In plus, este posibil ca acuratetea dispozitivelor DEXA sa nu fie la fel de mare in realitate ca in incercarile efectuate in mediu controlat. Specialistii au observat ca schimbarile foarte mici in pozitionarea soldului sau coloanei pentru studiul osteodensitometriei au evidentiat diferente mari in rezultate. Mai mult, exista variatii mari intre dispozitivele construite de acelasi producator. Aceste diferente pot genera o eroare la fel de mare ca orice schimbare in densitate pe care o sufera persoana testata. De aceea, se recomanda repetarea testelor o data la cel putin doi ani si, preferabil, pe acelasi dispozitiv.

Exista semne de intrebare referitoare si la valoarea acestor teste pentru femeile de culoare. Studiile initiale DEXA nu au inclus nici o femeie de culoare, deci exista o lipsa majora de informatii referitoare la valorile normale ale densitatii osoase si ce valori pot reprezenta un risc pentru aceasta populatie. De obicei, femeile afro-americane au oase mai dense si risc mai scazut de fracturi decat femeile albe; femeile de origine americo-asiatica au oase mai subtiri, dar si risc mai scazut de fracturi decat femeile albe. Organizatia Nationala de Sanatate pentru Femei considera ca trebuie cercetate cazurile de osteoporoza la toate categoriile etnice si efectuarea de scanari DEXA la femeile de culoare; pana cand aceste investigatii nu vor fi efectuate, se recomanda precautii in efectuarea si interpretarea rezultatelor.

Diagnosticarea osteoporozei la femeile tinere presupune, de obicei, mai multe etape. Desi aceste etape pot diferi de la caz la caz, ele includ:

  • istoricul medical;
  • examinarea fizica;
  • osteodensitometria (masurarea densitatii osoase);
  • analize de laborator;
  • radiografii.

Istoricul medical. Furnizorul de servicii medicale va poate cere informatii despre antecedentele medicale. Iata cateva dintre intrebarile pe care vi le poate adresa:

  • Ati avut oase fracturate ca adult?
  • Ati avut unul din parinti bolnav de osteoporoza? Parintii au suferit fracturi osoase ca adulti?
  • Dumneavoastra, parintii sau fratii si surorile dumneavoastra au suferit vreodata de calculi renali?
  • Ciclul menstrual este regulat?
  • Aveti probleme de digestie si tranzit intestinal?
  • Folositi medicamente? Ati luat medicamente in trecut?
  • Ati fost vreodata diagnosticata cu o afectiune medicala sau cu probleme de sanatate?
  • Consumati alimente cu continut de calciu ca lapte, iaurt sau branza? Consumati suplimente alimentare?
  • Cat de des efectuati exercitii fizice si ce tipuri de exercitii efectuati?
  • Ati fumat vreodata?
  • Consumati alcool?

Examinarea fizica. Furnizorul de servicii medicale poate evalua anumiti factori de risc sau semne ale osteoporozei prin:

  • masurarea inaltimii si greutatii;
  • calcularea indicelui de masa corporala;
  • examinarea coloanei vertebrale.

Masurarea densitatii osoase. Testarea densitatii osoase se face prin folosirea unui dispozitiv special pentru masurarea densitatii osoase la femeile in perioada postmenopauza si barbatii in varsta de peste 50 ani. Acest test stabileste densitatea osoasa a soldului, coloanei vertebrale sau a altor oase si este metoda optima de diagnosticare a osteoporozei la varstnici. Acest test trebuie efectuat la un dispozitiv DXA (absorbtiometrie duala cu raze X).

Diagnosticarea osteoporozei la femeile in perioada premenopauza nu este directa si poate fi complicata. In primul rand, testele pentru stabilirea densitatii osoase nu sunt recomandate femeilor tinere.

Iata niste motive:

  • Majoritatea femeilor la premenopauza cu densitate osoasa scazuta nu prezinta un risc crescut de fracturi in viitorul apropiat. De aceea, detalierea informatiilor despre densitatea osoasa poate provoca o ingrijorare inutila.
  • Unele femei la premenopauza pot avea o densitate osoasa scazuta deoarece, din punct de vedere genetic, au o limita maxima de masa osoasa scazuta. Nimic nu poate modifica acest aspect genetic.
  • Testele DXA pot subevalua densitatea osoasa a femeilor scunde si slabe. Astfel, testul DXA poate indica o valoare scazuta a densitatii osoase la o persoana scunda, insa densitatea osoasa este normala daca este corelata la dimensiunile corporale.
  • Medicamentele pentru osteoporoza nu sunt recomandate femeilor la premenopauza. Testele de densitometrie osoasa sunt folosite pentru a lua decizii referitoare la tratament.

Testele de osteodensitometrie sunt efectuate la aceste femei daca isi fractureaza oasele cu usurinta sau isi fractureaza soldul sau coloana vertebrala, ceea ce este neobisnuit pentru varsta lor. De asemenea, daca aveti o alta afectiune sau luati un medicament care provoaca osteoporoza secundara, se poate impune efectuarea unui test de osteodensitometrie. Furnizorul de servicii medicale poate recomanda acest test daca are ingrijorari asupra sanatatii oaselor dumneavoastra din alte motive.

Interpretarea rezultatelor osteodensitometriei. Rezultatele osteodensitometriei afiseaza doua rezultate: scorul Z si scorul T. Daca furnizorul de servicii medicale va recomanda efectuarea acestui test, se vor citi scorul Z si alte informatii pentru a se stabili daca aveti osteoporoza sau o alta afectiune osoasa. Scorul Z va compara densitatea osoasa cu cea normala pentru o persoana de varsta dumneavoastra. Desi, de sine statator, scorul Z nu este folosit pentru diagnosticarea osteoporozei la femeile in perioada premenopauza, el poate oferi informatii importante.

Iata cateva informatii pentru a intelege scorul Z:

  • Daca scorul Z este peste 2, densitatea osoasa este considerata in limite normale pentru varsta dumneavoastra, conform Societatii Internationale de Densitometrie Clinica. De exemplu, un scor de +0.5, -0.5 si -1.5 este considerat normal pentru majoritatea femeilor la premenopauza.
  • Daca scorul Z este 2 sau mai mic, densitatea osoasa este considerata sub limitele normale (de exemplu -2.1, -2.3 sau -2.5). Daca scorul Z este incadrat in aceste valori, medicul va evalua istoricul medical si posibilele cauze ale pierderii de masa osoasa, inclusiv osteoporoza secundara, inainte de stabilirea diagnosticului de osteoporoza.
  • Daca scorul Z este normal, insa ati suferit una sau mai multe fracturi in urma unor leziuni minore, medicul va poate stabili diagnosticul de osteoporoza, deoarece unele persoane cu densitate osoasa normala sufera fracturi foarte usor.

Cum am mentionat mai sus, testul de densitometrie osoasa va afisa si un scor T. Scorul T va compara densitatea osoasa cu cea normala pentru un adult de 30 ani. Scorurile T sunt folosite pentru diagnosticarea osteoporozei la femeile in perioada postmenopauza si la barbatii cu varsta peste 50 ani, insa nu si la femeile in perioada premenopauza.

Repetarea testului de densitometrie osoasa. Repetarea testului dupa 1 sau 2 ani va stabili daca o persoana are o limita maxima de masa osoasa scazuta si la acelasi nivel sau daca persoana pierde masa osoasa. Daca densitatea osoasa scade foarte mult intre cele doua teste, inseamna ca persoana pierde masa osoasa si va fi necesara continuarea evaluarilor.

Analize de laborator necesare. Daca aveti o densitate osoasa scazuta sau osteoporoza, medicul poate efectua anumite analize pentru a determina ce se intampla in corpul dumneavoastra.

Aceste analize, care nu sunt recomandate tuturor persoanelor, vor determina:

  • daca aveti un aport suficient de vitamina D;
  • daca suferiti de o afectiune care provoaca pierderi de masa osoasa;
  • daca pierdeti masa osoasa mai repede decat este normal.

Radiografii. O radiografie este cea mai utilizata metoda de diagnosticare a unei fracturi. Uneori, fracturile vertebrale sunt nedureroase. Medicul poate recomanda efectuarea unei radiografii vertebrale daca suspecteaza o fractura, mai ales daca:

  • ati scazut brusc in inaltime;
  • aveti o postura corporala aplecata sau ghemuita;
  • aveti dureri de spate.

Tratamentul medicamentos al osteoporozei la femei:

Femeilor diagnosticate cu osteoporoza sau osteopenie li se recomanda administrarea de medicamente cu prescriptie medicala pentru a preveni pierderea ulterioara de masa osoasa si reducerea riscului de fracturi. Cele mai intalnite medicamente sunt:

Hormoni: Administratia pentru Alimente si Medicamente a aprobat tratamentul cu Estrogen si Progestin pentru prevenirea osteoporozei – insa nu si pentru tratarea ei. Atat estrogenul, cat si combinatiile de estrogeni si progestin reduc riscul de osteoporoza si fracturi la femei. Totusi, hormonii cresc de asemenea riscul de cancer mamar, atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale si embolii pulmonare. De aceea, hormonii sunt ultima solutie pentru prevenirea osteoporozei, fiind recomandati doar daca alte metode de prevenire nu au dat rezultate sau nu sunt recomandate in cazuri particulare.

Alti doi hormoni au fost aprobati pentru tratarea osteoporozei: Teriparatid si Calcitonina. Teriparatid (Forteo) este un derivat al hormonului uman paratiroidian (parathormon), principalul reglator metabolic al calciului si fosforului in oase; s-a demonstrat ca o injectie zilnica de 20 mg stimuleaza formarea de tesut osos nou si previne fracturile vertebrale, de sold, de incheieturi ale mainilor sau ale altor oase la femeile cu osteoporoza. Teriparatid este folosit in general numai pentru femeile cu osteoporoza severa, deoarece majoritatea persoanelor nu agreeaza injectarile zilnice, iar efectele secundare includ stare de greata, crampe musculare la picioare si nivel periculos de mare de calciu. De asemenea este foarte scump, iar unele firme de asigurari sunt reticente la acoperirea cheltuielilor.

Calcitonina (Fortical sau Miacalcic – a nu se confunda cu suplimentele de calciu) a demonstrat eficacitate in prevenirea fracturilor vertebrale, dar nu si a fracturilor de sold sau ale incheieturilor mainilor. Acesta a fost aprobat pentru tratarea femeilor cu osteoporoza, insa aprobarea a fost bazata in urma unor rezultate mai slabe decat cele obtinute de medicamente mai recente, iar in general utilizarea lui nu este recomandata. Femeile care folosesc calcitonina trebuie sa urmareasca aportul de calciu din alimentatie, consumul excesiv de calciu fiind periculos. Calcitonina este administrat sub forma de spray nazal; efectele secundare includ congestie nazala si stare de greata.

Bisfosfonati: Momentan sunt acceptati 6 biofosfonati pentru prevenirea pierderii de masa osoasa si a fracturilor la femei in perioada postmenopauza: Alendronat (Fosamax), Etidronat (Didronel), Ibandronat (Boniva), Rizedronat (Actonel), Tiludronat (Skelid) si Acid zoledronic (Reclast, Zometra). Unii sunt administrati zilnic, altii sunt formulati pentru utilizare saptamanala sau lunara. Aparent, bisfosfonatii prezinta mai putine riscuri decat hormonii, cel putin in primii cinci ani de administrare. Totusi, medicamentele nu au fost comercializate mult timp, deci nu s-a putut evalua riscul folosirii lor pentru mai mult de 10 ani sau al folosirii lor de catre femeile aflate la premenopauza. Este cunoscut faptul ca beneficiile a cel putin un bisfosfonat (Alendronat) persista multi ani dupa intreruperea tratamentului. Nu s-a putut stabili daca administrarea lor la persoanele de varsta a doua a redus riscul fracturilor la varsta inaintata.

Cateva posibile probleme de sanatate au fost asociate cu bisfosfonatii. In primul rand, exista nelamuriri referitoare la efectul acestora asupra inimii. Administratia pentru Alimente si Medicamente din Statele Unite a anuntat in ianuarie 2010 ca efectueaza o analiza de siguranta a medicamentelor, initiata dupa ce unele femei au raportat rate mai crescute de ritm cardiac neregulat (fibrilatie atriala) decat alte femei. In al doilea rand, femeile pot resimti dureri osoase, articulare si musculare severe dupa inceperea administrarii de bisfosfonati. Administratia pentru Alimente si Medicamente sfatuieste intreruperea administrarii in aceste cazuri, ceea ce determina disparitia durerilor. In al treilea rand, a fost semnalat ca tesutul osos al osului maxilar moare la unele femei (necroza maxilara), ceea ce poate impune inlaturarea osului maxilar. In al patrulea rand, constatari foarte recente au exprimat ingrijorarea pentru asocierea administrarii de bisfosfonati cu fracturile femurale atipice. In final, bisfosfonatii pot provoca arsuri gastrice, ulcer si pot afecta stomacul si esofagul daca nu sunt administrati sub un regim dietetic strict (pe stomacul gol, cu un pahar de apa, dupa ce ati stat in picioare pentru aproximativ o ora).

Modulatoare selective ale receptorilor estrogenici:

Relativ recent a aprobat Raloxifenul (Evista) pentru prevenirea si tratarea osteoporozei. Medicamentul a fost testat mai extensiv decat biofosfonatii si, desi reduce riscul de fracturi vertebrale, se pare ca nu reduce si riscul fracturilor de sold. De asemenea, el ridica intrebari referitoare la efectele secundare: riscul formarii de cheaguri de sange, bufeuri de caldura, stare de greata si crampe la nivelul picioarelor. In septembrie 2010, a fost aprobat alt medicament, Lasofoxifen, pentru tratarea osteoporozei la femeile in perioada postmenopauza. Cercetarile efectuate ulterior au aratat o reducere a numarului de fracturi vertebrale in primii trei ani de utilizare. Ca si Raloxifenul, Lasofoxifenul creste riscul trombozelor, dar si a sangerarilor vaginale; femeile care au utilizat acest medicament au fost supuse unor proceduri mai invazive, cum ar fi biopsii endometriale, dilatatie si chiuretaj sau chiar histerectomii. Organizatia Nationala de Sanatate pentru Femei a recomandat sa amane aprobarea Lasofoxifenului pana cand utilizarea pe o perioada de 5 ani va evidentia efectele si eficacitatea folosirii lui pe termen lung. Organizatia a exprimat si ingrijorarea ca Pfizer, compania producatoare de Lasofoxifen, va incuraja femeile sa foloseasca acest medicament pentru probleme de sanatate care nu au fost evaluate suficient.

Alternative de tratament:

Exista si alternative la medicamente, pentru dezvoltarea si mentinerea rezistentei osoase. Au fost revizuite cercetarile efectuate pentru prevenirea osteoporozei si au fost gasite dovezi stiintifice clare ca aportul de calciu si vitamina D este esential pentru dezvoltarea si mentinerea sanatatii osoase.

Exercitiile fizice regulate (in special cele de rezistenta si activitatile cu impact mare) contribuie la dezvoltarea masei osoase. Alte activitati promitatoare se axeaza pe prevenirea fracturilor: antrenarea echilibrului reduce riscul cazaturilor, care este de obicei principala cauza a fracturilor osoase la varstnici. Cateva studii restranse au aratat ca folosirea protectoarelor de sold si explicarea folosirii lor pot reduce riscul de fracturi, insa studiile mai extinse nu au evidentiat avantaje. Alte metode practice de reducere a riscului cazaturilor includ: actualizarea prescriptiilor de medicamente pentru vedere, verificarea efectelor secundare ale medicamentelor care induc starea de ameteala, eliminarea pericolelor de alunecare la domiciliu (covoare alunecoase), purtarea de incaltaminte potrivita.

Concluzii:

Companiile farmaceutice incearca sa extinda piata medicamentelor pentru osteoporoza; ultimele lor eforturi vizeaza testarea populatiei netraditionale (femeile si barbatii tineri). Multe femei sub varsta de 65 ani, fara factori mari de risc, sunt testate pentru depistarea osteopeniei si osteoporozei, in ciuda faptului ca testarea preventiva nu a fost demonstrata sa preintampine fracturile grave. Organizatia Internationala de Sanatate pentru Femei incurajeaza femeile sub 65 ani sa refuze testarile densitatii osoase, mai ales daca nu prezinta circumstante neobisnuite care cresc riscul fracturilor.

In afara evaluarii riscului de fracturi osoase, femeile trebuie sa ia in considerare si necesitatea administrarii de medicamente pentru osteoporoza. De asemenea, durata tratamentului este critica in determinarea eficacitatii: intreruperea administrarii unui tratament preventiv duce la pierderea rapida a efectelor preventive. Consultati medicul pentru detalierea sigurantei si eficacitatii medicamentelor pentru osteoporoza sau folosirea alternativelor nemedicamentoase, in functie de istoricul medical si starea actuala de sanatate.