Esofagul Barrett este o conditie premaligna ce predispune la adenocarcinom (cancer) esofagian. Riscul de progresie este mic (0.3% pe an), insa majoritatea tarilor europene recomanda supraveghere la intervale regulate, reglementate de Societatea Europeana de Gastroenterologie din 2017.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul de esofag Barrett (EB) este pus endoscopic la pacientii care prezinta arsuri in spatele sternului sau simptome de reflux gastro-esofagian. Exista si pacienti asimptomatici care pot avea acesta afectare. Toate anomaliile vizibile endoscopic trebuie biopsiate.
Screeningul endoscopic (cautarea bolii la pacienti asimptomatici) pentru EB nu este recomandat, dar poate fi considerat in cazul pacientilor cu boala de reflux de peste 5 ani, cu factori de risc (varsta peste 50 ani, rasa alba, sex masculin, obezitate, ruda de gradul 1 cu EB sau cancer esofagian).
Diagnosticul oricarui grad de displazie, inclusiv “nedefinit pentru displazie”, necesita confirmare din partea unui anatomopatolog expert in patologie gastrointestinala. La pacientii cu displazie usoara, ratele progresiei catre displazie inalta si cancer sunt considerabile.
La pacientii cu displazie nedefinita confirmata de anatomopatologul expert trebuie optimizata medicatia antireflux si repetata endoscopia peste 6 luni.
SUPRAVEGHERE
Supravegherea endoscopica a esofagului Barrett este recomandata si se coreleaza cu detectia cancerului in stadii timpurii, precum si cu o supravietuire mai buna.
Pentru supravegherea EB se recomanda endoscopia cu inalta definitie (endoscop, procesor si ecran HD, tehnici optice NBI, I-SCAN).
Intervalul la care se face supravegherea in esofagul Barrett nondisplastic (fara modificari microscopice) se stratifica in functie de lungimea segmentului:
- linie Z neregulata / captusita cu epiteliu columnar sub 1 cm : fara supraveghere endoscopica.
- Extensia maxima a EB intre 1 si 3 cm: supraveghere la 5 ani.
- Extensia maxima a EB intre 3 si 10 cm: supraveghere la 3 ani.
- Pacientii cu extensia peste 10 cm trebuie trimisi catre un centru expert in EB.
Daca pacientul a implinit varsta de 75 de ani la momentul ultimei supravegheri endoscopice si nu a avut displazie anterior, nu se va mai efectua nicio EDS de supraveghere. In functie de speranta de viata, se poate prelungi limita de varsta pana la 80 de ani.
In mod contrar fata de ghidurile anterioare, nu se mai recomanda EDS de control la un an de la diagnostic, daca prima evaluare a fost facuta conform standardelor (endoscopie HD, sub anestezie, numar suficient de biopsii).
TRATAMENT
Tratamentul medicamentos se face cu inhibitori de pompa de protoni (omeprazol, pantoprazol, esomeprazol) administrat zilnic, cu cresterea dozelor daca simptomele de reflux nu dispar, pe o perioada nedefinita.
In anumite situatii, tratamentul chirurgical (tehnici antireflux – fundoplicatura gastrica) sunt indicate pacientilor care nu raspund la tratamentul medicamentos. Raspunsul la aceste doua terapii este similar.
Unele studii sugereaza asocierea de antiinflamatoare (aspirina in doza mica) si statine, cu rol de preventie a aparitiei cancerului, insa rezultatele nu sunt foarte clare.
Tratament endoscopic – ablatie cu radiofrecventa sau rezectie mucosala – trebuie efectuate in centre cu experienta. Chiar si in cazul pacientilor cu cancer timpuriu (stadializare T1a), rezectia endoscopica este terapia de prima intentie.
Terapia endoscopica profilactica (terapie de ablatie) pentru esofagul Barrett non-displastic nu ar trebui efectuata. Considerand riscul mic de progresie in cancer (0,3% pe an), este necesar un numar foarte mare de cazuri tratate pentru a preveni un caz de cancer si, in consecinta, nu este cost-eficient. Deasemenea, exista incertitudini cu privire la necesitatea supravegherii pe termen lung a pacientilor cu EB non-displazic dupa ablatie.
Tratamentul chirurgical – rezectia esofagului – se adreseaza cazurilor depasite endoscopic.
CONCLUZII
Este foarte important sa va adresati medicului specialist gastroenterolog daca prezentati simptome de reflux vechi (de peste 5 ani), daca aveti varsaturi cu sange sau ca “zatul de cafea”, scadere ponderala semnificativa neexplicata, dificultati la inghitire cu senzatia ca mancarea se blocheaza in spatele sternului, rude de gradul I cu cancere digestive (esofag, stomac, intestin subtire, colon) si sa nu luati medicamente de tip “pansament” pentru stomac (usor de obtinut de la farmacie si prescrise pe scara larga) fara a avea un diagnostic corect si complet, cu evaluare endoscopica inainte de inceperea tratamentului!
Dr Estera Jeledintan, medic specialist gastroenterologie, Clinica LaurusMedical Deva
